"Dacitele, denumite după Dacia, sînt roci efuzive neovulcanice, corespunzătoare grandioritelor. Sînt roci de culoare neagră, cenuşie-închis sau cenuşie-verzuie, cu structura hipocristalin-porfirică.
Cu ochiul liber sau cu lupa se recunosc în masa acestora fenocristalele milimetrice de feldspat plagioclaz, reprezentat prin oligoclaz sau andezin, mai rar labrador, cuarţ corodat, hornblendă verde, biotit sau andezin, împlîntate într-o pastă vitroasă, hipocristalină sau criptocristalină, alcătuită din sticlă vulcanică de culoare neagră ori brună, în care plutesc cristale foarte mărunte (microlite) de feldspat plagioclaz, amfiboli (fig. 169, a şi b), piroxeni, biotit, magnetit etc.
a b c
Fig. 169. Tipuri de dacite:
a-hialodacit; b-dacit; c-dacit cu hipersten,
În cazuri rare, pasta apare alcătuită exclusiv din microlitele amintite, cînd roca reprezintă structura holocristalină, sau exclusiv din sticlă, cum este cazul la varietăţile numite hialodacite.
După natura fenocristalelor se deosebesc: dacite amfibolice, piroxenice, biotitice etc., care se pot recunoaşte relativ uşor după forma cristalografică bine dezvoltată a acestor minerale. În general, aceste varietăţi se deosebesc şi prin culoare, cele amfibolice avînd culoare verzuie, iar celelalte, cenuşie-închis.
Sub influenţa soluţiilor hidrotermale, toate varietăţile de dacite suferă fenomene de cloritizare, dobîndind culoare verde, de sericitizare, caolinizare, silicifiere, devenind albe.
Ca şi granodioritele, din punct de vedere chimic ele se încadrează în categoria rocilor acide cu tendinţă de trecere spre cele intermediare.
Se întrebuinţează ca piatră de pavaj şi pentru construcţii.
Se cunosc în Munţii Apuseni, la: Cetraşu, Buru, Ocoliş, Lunca-Arieş ş.a., lanţul vulcanic Caş-Gutîi-Ţibleş la: Dăneşti, Baia Sprie, Săsar, Băiţa etc. în Munţii Rodnei, la: Poiana Ilvei, Sîngeorz-Băi etc.
Rocile paleovulcanice corespunzătoare dacitelor sînt tipuri de porfire cuarţifere. Ele se deosebesc de dacite prin faptul că nu au pasta parţial sau total recristalizată, iar de porfirele cuarţifere corespunzătoare riolitelor - prin compoziţia chimică, respectiv compoziţia mineralogică, acestea fiind mai apropiate de a dacitelor.
Dacite se exploatează la Dăneşti (reg. Maramureş), Săcărîmb (reg. Hunedoare), Poeni, Bologa, Băişoara etc. (reg. Cluj) ş.a. Tufuri dacitice întrebuinţate ca materiale de construcţie se exploatează la: Aluniş, Apahida, Borşa-Gherla, Iclod, Căşeiu, Dej, Cubleş etc., din Bazinul Transilvaniei."
(MINERALOGIE şi PETROGRAFIE, 1965, Bucureşti, V. Manilici)
