"Cutremurele de pămînt sînt un duşman străvechi al omenirii. Ele au pricinuit şi pricinuiesc şi acum multe nenorociri şi mari pagube materiale.
Pot fi puse fenomenele seismice în slujba omului?
S-a constatat că da, pot. Geofizicienii au elaborat şi aplicat pe scară largă metode seismice de prospectare a minereurilor utile. Aceste metode sînt bazate pe studiul propagării undelor seismice provocate de explozii artificiale.
După cum ştim, în diferite roci viteza de propagare a oscilaţiilor seismice este diferită. Această deosebire în propagarea undelor este folosită în scopuri practice.
Se procedează în felul următor. Într-un anumit punct al suprafeţei se produce o explozie care generează unde seismice. La o oarecare distanţă se instalează un seismograf. Ştiind lungimea distanţei şi timpul de parcurs al undei seismice, se poate stabili uşor viteza de propagare a şocului. Dacă vom schimba distanţa dintre seismograf şi punctele exploziei, vom deţine date asupra structurii complexului, vom afla adîncimea la care se află rocile stabile şi, de asemenea, vom putea rezolva o serie de alte probleme practice.
...
Studierea complexelor de pămînturi se face nu numai cu ajutorul cutremurelor artificiale, ci folosindu-se şi puternicele şocuri subterane naturale. Studiind caracterul propagării undelor seismice în timpul cutremurelor de pămînt, oamenii de ştiinţă au putut să obţină date referitoare la structura internă a Pămîntului, la existenţa unor strate de densitate diferită în adîncurile globului pămîntesc.
Cunoscutul seismolog rus B. B. Galitîn spunea în legătură cu aceasta că cutremurele de pămînt sînt un original felinar, care, aprinzîndu-se numai pentru o clipă, luminează subsolurile adînci ale Pămîntului.
În fine, observaţiile asupra oscilaţiilor suprafeţei terestre ajută la descoperirea exploziilor atomice. Lucrul acesta face din metoda seismică o formă extrem de importantă de control asupra efectuării experienţelor cu bombe atomice."
(A.K. LARIONOV, GEOLOGIA DISTRACTIVĂ, 1961)
